balonul e rotund

nu mai pot dupa oamenii care stiu sa deseneze.

siropos, subtire, de vara

cornele! mai da-ne, ba, patru pe datorie! stii ca-ti aducem banii maine…si geamu ala imitatie de vitraliu era patat de mult fum, luminat de neonu’ ala de cacat, rosu, care acoperea policlinica. si eram asa beat…eram prea beat ca sa-mi mai fie rau si masa aia lacuita de mana providentei era plina de beri. radeam ca prostii…fiecare stia, dar radeam. si luasem taxiu’ ala care se clatina in ritmu’ bauturii si strazile ma faceau sa vomit. prea tarziu – daca nu vomiti cand iti vine randu’ devii contextual. obisnuita e ceva care se intampla asa, fara sa vrei, pe neasteptate. degetu’ pe gat, scantei cu ranga pe asfalt, dezbracat in fatza la tzevi si athos, un pisat de coniac, baut pe nerasuflate.

e ziua balenei! am intrat la facultate, mai da-l in pula pe didi si pe toti actorii! ba, esti nebun? si-alergam si-alergam. cand te faci om mare nu uiti. niciodata nu uiti. n-ai tu bautura, cat putem noi sa bem. n-ai tu rucsace cate putem noi cara. n-ai tu zapada, cat puteam noi sa fim.

eram in camera aia pe un scaun batranesc, din picioare de caine. atunci tu ai zis ca nu ne cunoscusem niciodata, ca n-avusesem nimic de ales. ca bausem fara sa vrem o pisoarca amara…geosane, scoate sahu’ si da-ne 50 de grame de  matelot! mi-ai zis ca masa aia de tabla comunista era provinciala, degeaba, aiurea-n tramvai, ca noi eram produsul furnalelor care nu adorm niciodata in sidex.

ei, acum, ce mai zici?

antropolog american…cadea-ti-ar cortu in ocean

eram mai mica si am fost cu ai mei la manastiri in Moldova. am plecat cu cortul si acolo am cunoscut o gasca de antropologi americani. taica-miu nu vorbea limba, da si-a intrat imediat in rol si a inceput cu faze din alea: maaa maaa liii gaaa! grataru’ nostru e grataru nostru si alte faze din astea. ei, la un moment dat, am baut noi la focu de tabara si ne-am bagat la somn…noi…ca americanii au inceput sa faca sex salbatic in cort si in afara cortului. maica-mea era asa panicata ca mi-a pus mainele la urechi ca sa nu aud, io oricum eram mica si nu-ntelgeam nimica. ei, a doua zi, ce sa vezi? pleaca maica-mea nedormita si catranita la rau ca sa spele vasele si acolo se intalneste cu una din antropoloage  care era imbracata in cizme de cauciuc si in rest goala pusca. a scapat maica-mea toate alea si a fugit si s-a ascuns in cort, si n-am mai iesit pana n-au plecat americanii…

(flacau antropolog din public): auzi? da taica-tu stie ca tu te faci antropolog?

Vive la France!

pretenu’ Serpilica, alias Scapatu’, o sa faca un drum in Franta unde il va intalni pe mai putin pretenu’ Hai, mai nu mai fi asa!.

ii uram, pe aceasta cale, calatorie placuta si sa aduca un cadou gras de la frantzuji, daca se poate doua fotomodele Dior. vorba aia: pretenu’ cand merge la frantzuji se cunoaste.

Scapatule, sa nu te imbraci in maieu pe avion, ca racesti de la curent sau sar navetistele alea de stewardese pe tine ca dracii aia nebuni!

respect cartierului meu (un mesaj pentru toti rokistii (mai ales satanistii) care o arde nasol).

toate panzele sus

motoru drepta merge?

intr-o zi am sa-ti iau durerea si-am s-o leg de un copac in padure.

coiotul din altar

sau buzunarul deschis al istoriei:

in spatele orbitelor tale e un zgomot tiptil de zapada aprinsa. flacau cautand in gunoi la metrou: “ia uite-le, ba, e transpirate sub limba! deci, le dau la muie la toti!” era sa mor sub camion in noaptea aia. tu nu erai acolo. soferul era beat, mai beat  ca mine. inainte sa traga de volan l-am auzit zicand: tu-i pastele ma-sii! si-atunci ne-a izbit: tu aveai parul nins si-as fi vrut sa dorm invelit cu el toata viata.

sceptic, nu gluma

Autoreflexivitatea unei pisici mature in fata marilor intrebari ale vietii: deci daca sinele e autoreflexiv si fragmentar inseamna ca eu ma observ performand o actiune. Bun, dar imi pot atribui mie actiunea sau unei identitati fragmentare care actioneaza distinct ca raspuns la stimulii sociali? E clar: tre sa-l citesc iar pe Husserl!

pisica e aici.

solutia finala

mi-e o leneeee. sunt un servicist care munceste pe 31 dec, inca nu mi-am gasit apartament (bine nici nu pot sa zic ca am cautat), tapez pe oricine prind de tigari, pentru ca daca fumez de la altii nu ma simt asa vinovat si nu-mi apare plamanu’ noaptea in vis: baietzeeeel! aoleu, pleaca, ba, plamanule de-aici! buuuuu hooo huuuu! ba, mai am trei ore de dormit, tu esti cu muia?

sunt un zombilau de cand o ard dimineata la munca si seara la scoala, noaptea zac pentru ca nu-mi incap visele in 4 ore de somn si, in general, ma invart ca un titirez in ziua prea sfintei impartasanii.

vorba lu’ un prieten: ba, viata e greu, da’ si noi avem solutii!

2Groenlandeze: locul in care nu stii de ce ai venit sau de ce vrei sa pleci.

coafura rezista

status misto al unei amice de pe mess: iti simti parul obosit si lipsit de energie? Ghinion, o sa ai o zi de kkt!

la multi ani

“I realize that I do not trust other people very much. When I begin to peel the onion of my personality, I encounter layer after layer of delusion, illusion, pretense, rationalization, postures, prepared dialogs, covert motives, false modesty, disguised egotism, strategies for establishing my superiority, tactics for putting others down,  mechanisms of denial, projection, overcompensation. [...]

I guard myself against vulnerability and self disclosure, keep a safe distance. I cultivate my image, polish my role, practice my profession, attain the marks of status, protect my self esteem a thousand small ways, as if other people were constantly trying to make me less than I am. [...]

I have a friend or two whom I let get close, but I take care to keep the key of the fortress in my own keeping.”

- Faces of the enemy, Sam Keen -